Te-aştept la malul mării

Când dimineaţa se anunţă peste largul zării,
iar valuri mângâie nisipul încetişor,
eu te aştept să vii la malul mării
cu inima-mi plină de dor.
E albastru totul… ceaţa se înalţă,
pustia plajă-i plină de iubirea mea…
Eu te aşteaptă aici să-mi fii pereche,
departe de lumea cea rea.
Marea şi cerul, vântul, apa,
Ne-or înveli cu harul lor divin,
iar noi cuprinşi de dulce armonie,
Vom încerca al nemuririi chin.
Ca să spălăm ce-a fost în urmă,
ne vom scălda-n al mării infinit,
apoi ne vom împreuna pe dune
sfinţind amorul nostru cu-al mării nesfârşit.
Sub raza dimineţii printre pustii ruine,
ale noastre vechile suflete, noi,
or căuta în karmice destine,
spre a înţelege dorinţa de unire-n doi.

 

sarutul marii

Anunțuri