Miez de toamnă cu rafale de vânt și tristeți ce se cuibăresc în pomi și în sufletele noastre. Îmi sprijin privirea pe bogatele corole, când maiestoase, când jucăușe sau chiar ciufulite ale crizantemelor, care în îngemănarea lor creează ceva mirific. Flori cu miros de dor amărui, flori ale uitării și neuitării, flori ce îmi amintesc de oameni cunoscuti, flori ce îmi amintesc de pași tăcuți în ruginiul tacerii timpului. Crizantemele, flori pe care le admir cu un sentiment de calm,  mă bucur de strălucirea și culorile lor. Flori ce-mi  împodobesc sufletul împrumutându-i din frumusețea lor.

Anunțuri