Mi-am pus mainile sub cap
sa-mi tin grijile sa nu cada.
Si asa, de griji scapat,
imi trimit gandurile in lumea larga.
Iar eu petrec cu privirea norii pe bolta,
pana la marginea universului.
Un fulger sclipeste stins intre nori
sub cerul mai negru ca smoala.
Manunchi de stele apar iar si iar
vestind ca timpul se opreste
sa dea ragaz, o clipita macar,
sa se schimbe decorul de an.
Pe butucul universului
barda calaului, nemiloasa,
imparte timpu’-n felii.
Anii se duc.
Perle insirate pe ata.
Repede trece timpul nauc.
Un an a cazut altu’-i puternic
in fluviul secundelor fara sfarsit.
A murit regele, traiasca regele!
Aruncatii cu artificii copii.
2kxi0314

Anunțuri