Călătorul vieţii
născut fără priviri,
işi caută calea
în profunde amintiri,
sau  amuşinează
cu nasul in vânt,
poteca, cărarea mereu căutând,
cea dreaptă cea oablă,
ce duce oricum
spre marea finală, pe ultimul drum.
În trupu’ de carne lovit e mereu
viaţa o-‘nfruntă greu şi mai greu.
Vântul încercării îi aruncă în faţă
ploi şi furtuni, deşertul cu arşiţă.
Cu buze crăpate de setea aflării
tânjeşte în vis la ora înserării.
Însă alţii îi aruncă noaptea in faţă
noaptea cea lungă fără dimineaţă.
N-o vrea, n-o acceptă,
mai bine să moară,
decât să trăiască o noapte amara.
2kxi0302

Anunțuri