E toamna iar, tarziu.
Sau poate-i iarna…
Tarzie-i ora, ziua iar se duce.
Dar ei stau treji
in noaptea-intunecoasa,
fara macar
pe-o banca sa se culce.
Rapid. Trec trenuri iuti…
Dispar in zare.
Ei stau.
Se vad prin geamuri asteptand
sa vina  un expres…
Expresul pentru ei.
Ei n-au orar.
Nici n-au avut vreodata.
Trecut-au trenuri…
si inca vor mai trece.
Expresu-l prind ei,
sigur, negresit!
Caci doar sunt tineri …
viitoru’-n fata.
Trenuri sunt multe
imbatranite-n vreme,
ii cheama iar …
ei stau nepasatori,
copii boemi sau tineri visatori
Apatici, tristi …loviti de plictiseala
fumeaza iarba… prin viata trecatori.
Acolo pe peroane…
timpul le-a trecut.
Si nu-nteleg si pace
cum viata au pierdut.
2kx1229

Anunțuri